Seria fabuloasă de victorii a Scuderiei Ferrari a început la o cursă de viteză în coastă

0
323

Ediția din 1930 a celebrei Mille Miglia a fost prima cursă la care a participat Scuderia Ferrari, iar în cursa de viteză în coastă Trieste-Opicina, din același an, a înregistrat și prima victorie.

Ce a urmat este o poveste incredibilă…

Enzo Anselmo Ferrari a fost în prima parte a vieții un personaj mult mai puțin teatral și cu atât mai puțin mistic și mult mai mult un “sforar” pragmatic ce și-a înțeles repede limitele ca pilot de curse, după ce a fost obligat să fie coechipier cu Antonio Ascari și Giuseppe Campari în 1924 în ceea ce a reprezentat prima linie oficială a Alfa Corse.

Din motive încă neelucidate va absenta de la startul GP de l’ACF 1924, ba chiar de la startul oricărei competiţii în următorii trei ani. Locul pilotului Ferrari va fi luat în acești ani de “Mr. Fixit Ferrari”.

Modul în care va reuşi să convingă în era respectivă mai mulţi oameni cheie să i se asocieze, punând umărul mai mult decât oricine la succesul Alfa Romeo, are tangenţe mai mult cu arta războiului, decât cu arta persuasiunii. Dar marea sa ambiție era alta: să creeze o echipă proprie de curse cu care să aibă la picioare lumea motorsportului.

Pasul decisiv este făcut după luni de căutări și negocieri, la 29 noiembrie 1929 Tribunalul Modena certificând naşterea Societa Anonima Scuderia Ferrari.

Deşi îi purta numele, echipa era fondată pe modelul unei societăţi pe acţiuni, Enzo particpând cu un capital de 50.000 lire, în timp ce Alfredo şi Augusto Caniato precum şi bancherul Mario Tadini contribuiseră cu 130.000 lire.Trei ani mai târziu contele-pilot Felice Trossi va cunpără părțile ultimilor trei.

Rulând în cea mai mare parte a timpului mașini Alfa Romeo, Scuderia Ferrari va deveni cea mai de succes echipă privată a anilor ’30. Dar începutul nu fusese așa ușor. O echipă de curse are nevoie în esență de două lucruri: mașini și piloți. Pentru prima parte, relația sa specială cu Vitorio Jano (ce își va încheia prodigioasa carieră la echipa de F1 a lui Enzo) a făcut posibilă livrarea unei Alfe P2, în cea mai nouă specificație a sa.

Citește și: Când italienii de la Ferrari colaborează cu elvețienii de la Hublot apare Big Bang Ferrari

Ce deosebea creația lui Jano de concurență? Pentru acţionarea celor doi arbori cu came erau utilizate doar roţi dinţate. Cămăşile cilindrilor erau din oţel, dar spre deosebire de concurentul de la Fiat, cilindri erau grupaţi separat câte doi pentru ca riscurile de manufacturare imperfectă să fie diminuate.

Ȋn rest arhitectura era identică, cu 10 rulmenţi cu role şi arcuri triple ale celor două supape per cilindru. Cu ajutorul unui compresor Roots motorul furniza iniţial 145 CP la 5.500 rpm, maşina fiind capabilă să atingă o viteză maximă de peste 240 km/h.

Suspensia cu arcuri lamelare nu prezenta nimic inovator, în schimb la cutia de viteze se puteau alege diferite rapoarte în funcţie de configuraţia pistei. Timp de 6 sezoane, cu mici sincope (gen Sunbeam la GP de l’ACF 1924) aceasta a fost cea mai rapidă maşină de GP din lume. Şi cea mai de succes.

Datorită modificărilor de la admisie şi utilizării de carburanţi exotici, puterea maxima a crescut până la 200 CP în 1930. Alături de vedeta P2, Enzo mai obținuse încă 4 modele Alfa 6C 1750GS pe care le va înscrie la startul ediției din 1930 a cursei Mille Miglia desfășurate între 12 și 13 aprilie.

Aceasta a fost prima cursă la care Enzo Ferrari și-a înscris mașinile sub pavilionul noii Scuderii Ferrari. Cele 4 echipaje(Tadini-Siena, Caniato-Sozzi, Scarfiotti-Carraroli, Corelli-Lenti) mergând la bordul unor modele 6C 1750GS de client, cu caroserie comună și 100 CP nu au avut nicio șansă în fața tripletei Alfa Corse: Nuvolari-Varzi-Campari-toți trei pilotând un 6C special cu carburatoare și compresoare modificate(+110CP) și o caroserie mai ușoară semnată Zagato.

Dar Enzo Ferrari, ce se implicase aici în lupta pentru victorie din spatele cortinei, trăgând sforile pentru Nuvolari, avea un plan. Mașinile erau competitive dacă le excludem pe cele de uzină, dar piloții nu erau chiar cei mai buni. Avea nevoie de Nuvolari sau Varzi. Cum glacialul Achille era un caracter mai greu de abordat, s-a orientat către omul considerat de el drept cel mai bun din istorie.

Şi i-a gâdilat astfel orgoliul încât jocheul teribil din Mantova a acceptat să piloteze pentru Scuderia sa în întrecerile în care Alfa Corse nu dorea să participe. Şi astfel ajungem la cursa de viteză în coastă Trieste-Opicina din 15 iunie 1930.

Bineînțeles că Tazio a primit pe mână bestia cea mai puternică, modelul P2, net superior tuturor celorlalte 56 de mașini înscrise la start, dar cu frâne subdimensionate și o ținută de drum precară ce necesita o mână fermă și un picior sensibil pentru a nu da cu ea de gard.

Alături de Nuvolari (acompaniat de mecanicul Francesco Severi), Scuderia Ferrari mai arunca în luptă trei echipaje: Alfredo Caniato și Sozzi pe modelul 1500SS și Eugenio Siena pe un 6C-1750GS. Câteva Bugatti-uri 35 dintre care se remarca cel al lui Mario Mazzacurati ar fi trebuit să se bucure de anumite avantaje (alături de Alfele 6C-1750GS) aici, datorită naturii întortocheate a traseului.

Dar în mâna maestrului, bestia mecanică Alfa P2 a făcut diferență după o demonstrație de pilotaj exemplară. Stilul unic al mantovanului(creditat totuși fără temei cu inventarea derapajului controlat) a făcut aici diferența. La intrarea în cel mai dificil viraj, Cava di Fanconi, toți piloți încercau o abordare prudent, frânând în linie dreaptă și atacând apoi cu viteză mică curba. Numai Nuvolari o făcea în maniera sa faimoasă, exact cum Enzo Ferrari (ce a experimentat-o pe pielea sa) va descrie în memoriile sale:

După prima cursă în care am luptat împreună, am început să mă întreb ce are așa special acest micuț, dar serios pilot. Așa că, într-o zi, l-am rugat să mă lase să-l însoțesc în calitate de pasager într-un test pe care îl efectua cu o Alfa Romeo 1750 a echipei mele pe circuitul Tre Province din Porreta. La prima curbă am avut sentimentul că Tazio a calculat greșit intrarea și că vom ieși în decor. Am devenit rigid, așteptând coliziunea.În schimb, în momentul următor, ne găseam cu mașina aliniată perfect pentru curba următoare. M-am uitat la Tazio: fața sa era neschimbată, calmă, nicidecum fața unui om care tocmai a scăpat dintr-un accident. La a doua și a treia curbă, aceeași impresie. După a patra și a cincea curbă am început să înțeleg. Cu colțul ochiului i-am privit picioarele: Tazio nu ridica piciorul de pe accelerație în curbă! Și, curbă după curbă, am înțeles secretul său. Nuvolari aborda curbele cu o viteză mai mare decât instinctul meu credea că e posibil. Și abordarea se făcea într-o manieră proprie, punând botul mașinii pe interiorul curbei, apoi, printr-o mișcare fulgerătoare din volan și printr-o schimbare rapidă de viteză, cu accelerația la podea, arunca mașina într-un derapaj cu toate cele patru roți, profitând de împingerea generată de forța centrifugă în contrast cu tracțiunea roților. Pe întregul arc descris de mașină în curbă, botul acesteia peria marginea virajului. Când curba se încheia, mașina era din nou perfect poziționată pentru a ataca linia dreaptă ce se deschidea în față cu cea mai mare viteză posibilă, fără ca să fie necesare corecții din volan.

Fără rival, mărețul Mantovan zburător va fii primul om care a coborât sub 6 minute pe traseul de 9,5 km, cu un timp total de 5m:59,4 secunde. Recordul acesta va sta în picioare până în 1950…

Bugatti-ul lui Mazzacurati s-a clasat al doilea, la fix 20 de secunde mai în spate. Dar dincolo de cifre, istoria înregistrează acest succes savuros al lui Tazio Nuvolari drept primul pentru proaspăt înființata echipă.

La 87 de ani de la acest eveniment, Ferrari a devenit cea mai titrată echipă din lumea motorsportului, cu 5.000 de victorii în dretptul său. Şi poate și mai important, ambiția team manager-ului viclean de 31 de ani de a avea propria-i echipă de curse s-a transformat rapid în mândria unei națiuni.

Succesul Scuderiei Ferrari a fost remarcat imediat și în presa locală

Urmărește pizzasipaste.ro pe FacebookInstagram și YouTube

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.